Grupul de lucru QUIC a muncit asiduu începând cu sfârșitul lui 2016 pentru a specifica particularitățile protocolului, iar planul este ca totul să fie gata până în iulie 2019.

La timpul scrierii acestui text, în noiembrie 2018, încă nu există teste de interoperabilitate la scară largă pentru HTTP/3 - există doar două implementări majore, și niciuna dintre ele nu este făcută de un browser sau de un software open-source popular.

Există 15 [implementări QUIC] (https://github.com/curl/curl/wiki/QUIC-implementation) înregistrate în paginile wiki ale grupului de lucru, dar foarte puține dintre ele pot funcționa pe ultimele modificări ale schiței specificației.

Implementarea QUIC nu este ușoară și protocolul a fost actualizat încontinuu, schimbându-se chiar și la această dată.

Servere

Nu a fost făcut niciun anunț public de implementare a QUIC de către Apache sau ngnix.

Programele-client

Niciunul dintre browsere-le mari nu a publicat până acum vreo versiune, în orice stare, care să poată să ruleze versiunea IETF a QUIC sau HTTP/3.

Google Chrome este publicat deja de mulți ani cu o implementare funcțională a propriei implementări QUIC, dar funcționalitățile ei nu sunt compatibile cu protocolul dezvoltat de IETF, iar implementarea lor pentru HTTP/3 este diferită.

Obstacolele din calea implementării

Pentru QUIC, s-a decis folosirea TLS 1.3 ca fundație pentru criptare și layer-ul de securitate (pentru a evita inventarea a ceva nou, comunicarea bazându-se, în schimb, pe un protocul de încredere deja existent. Totuși, făcând asta, grupul de lucru a decis, de asemenea, ca pentru a optimiza folosirea TLS în QUIC, acesta ar trebui să folosească numai "mesaje TLS" și nu "înregistrări TLS".

Chiar dacă sună ca o schimbare inofensivă, această decizie a pus piedici semnificative multora dintre cei care implementează QUIC. Librăriile software care implementează TLS 1.3 pur și simplu nu au destule API-uri pe care să le expună pentru ca QUIC să le acceseze. În timp ce câțiva dintre cei care implementează vin din organizații mai mare care lucrează la propria stivă TLS în paralel, acest lucru nu se aplică la toată lumea.

Bine-cunoscutul OpenSSL, de exemplu, nu implementează niciun API în acest moment și nu a făcut niciun anunț care să exprime planuri în această direcție în viitorul apropiat (afirmație valabilă în noiembrie 2018).

Asta va duce, eventual, și la obstacole în calea implementării din cauză că QUIC va avea nevoie fie să se bazeze pe alte librării TLS, fie să folosească o versiune separată și modificată a OpenSSL, fie să ceară o actualizare a viitoarelor versiune OpenSSL.

Kernel-uri și capacitatea de procesare

Și Google și Facebook au menționat că implementările proprii la scară largă ale QUIC vor necesita aproximativ dublul capacității de procesare (CPU) față de același trafic servit prin HTTP/2 peste TLS.

Câteva explicatii pentru asta sunt:

• componenta UDP, mai ales în Linux, nu este deloc optimizată la fel cum este

  stiva TCP, deoarece nu a fost folosită în mod normal pentru transferuri de

  mare viteză.

• Pentru TCP și TLS există descărcare către hardware (offloading to hardware),

  dar pentru UDP exemplele sunt mult mai rare, iar pentru QUIC este practic

  inexistentă.

Există motive să credem că performanța și cerințele CPU se vor îmbunătăți cu timpul.